ICDCOC Palas
prezentare
obiective
proiecte
produse si servicii
contact

Istoric

   În anul 1897, prin Decizia nr.9173 din 07 octombrie, emisă de Ministerul Agriculturii, Comerţului şi Domeniilor se înfiinţează prima Oierie Sistematică de la noi din ţară „OIERIA NAŢIONALĂ” de la Palas.  

 

   La înfiinţare „OIERIA PALAS” avea în administrare din domeniul public suprafaţa de teren de 848,77 ha, suprafaţa destinată în totalitate cercetării din domeniul creşterii oilor.
   În cei peste 100 ani de existenţă ai „OIERIEI PALAS” s-au succedat mai multe perioade distincte prin obiectivele şi realizările urmărite în activitatea de cercetare şi producţie.

    
    Perioada 1897-1919

  În această perioadă s-a început studiul ameliorării oilor Ţigaie şi Spancă şi al aclimatizării unor rase şi a metişilor obţinuţi prin încrucişarea raselor autohtone cu rasele importate: Merinos Precoce, Southdown, Oxford şi Shrophire.

    
    Perioada 1925-1945

   În urma primului război mondial, efectivul de ovine al „OIERIEI PALAS” s-a redus foarte mult. Pentru refacerea efectivului, în anul 1919 s-au adus din Transilvania la Palas 1000 oi Merinos de diverse tipuri (Negreti, Rambouillet, Merinos Precoce şi metişi). Acest efectiv heterogen a fost selecţionat şi omogenizat şi va sta la baza creării rasei Merinos de Palas.
   În această perioadă s-a format Merinosul de Palas prin încrucişarea oilor existente cu berbeci din rasele Merinos Rambouillet şi Merinos semiprecoce german (din crescătoria Leutewitz din Germania), urmată de izolare reproductivă şi selecţie în direcţia sporirii producţiei de lână.     


    Perioada 1946-1961

  Este perioada în care „OIERIA PALAS” a fost trecută în subordinea Institutului de Cercetări Zootehnice fiind organizată ca staţiune de cercetare sub denumirea de Staţiunea Experimentală Palas.
   Această perioadă este foarte bogată în realizări atât pe plan ştiinţific cât şi din punct de vedere aplicativ. În această perioadă a fost perfecţionată rasa Merinos de Palas prin încrucişare de infuzie cu rasele Merinos de Stavropol şi Caucazian urmată de izolare reproductivă şi selecţie în direcţia sporirii producţiilor de lână şi carne.
    Rasa Merinos de Palas a fost omologată în anul 1960.

    
    Perioada 1962-1969

    Prin  reorganizarea activităţii de cercetare şi producţie în anul 1962 se înfiinţează Staţiunea Experimentală Dobrogea în patrimoniul căreia sunt incluse Staţiunea Experimentală Palas, Staţiunea de Cercetări Agricole Valul lui Traian şi Staţiunea de Cercetări Viticole Murfatlar.
    Sarcina principală a noii unităţi de cercetare era de difuzare în producţie a rezultatelor obţinute şi acordarea de consultanţă tehnică unităţilor de producţie agricolă din Dobrogea.

         Perioada 1970-1980

    Începând cu data de 07 aprilie 1970 are loc o nouă reorganizare   înfiinţându-se Staţiunea Centrală de Cercetări pentru Creşterea Ovinelor Palas în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, având ca scop coordonarea şi dezvoltarea cercetărilor la specia ovină pe întreaga ţară.
    Înfiinţarea SCCCO Palas-Constanţa, ca unitate de interes republican, a avut la bază tradiţia în cercetarea zootehnică, precum şi rezultatele bune obţinute în creşterea ovinelor.
    Activitatea de cercetare ştiinţifică în această perioadă s-a desfăşurat în cadrul Bazei Palas, precum şi în staţiunile de cercetări zootehnice de la Ruşeţu-Buzău, Popăuţi-Botoşani, Moroieni-Dâmboviţa, Bonţida-Cluj, Sighet-Maramureş şi SCA Lovrin-Timiş.
    

    Perioada 1981-1989

    În anul 1981 prin Decretul Consiliului de Stat nr.170, ia fiinţă Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas-Constanţa având în subordine 8 staţiuni şi anume; SCPCO Popăuţi, judeţul Botoşani; SCPCO Secuieni, judeţul Bacău; SCPCO Ruşeţu, judeţul Buzău; SCPCO Bilciureşti, judeţul Dâmboviţa, SCPCOC Reghin, judeţul Mureş; SCPCOC Cristian, judeţul Sibiu; SCPCO Carei, judeţul Satu-Mare şi SCPCOC Caransebeş, judeţul Caraş-Severin. În această perioadă au fost create laboratoare de cercetare în domeniul creşterii ovinelor şi caprinelor în staţiunile de cercetare agricolă de la Oradea, Turda, Jucu, Târgu Jiu şi Staţiunea de Taurine de la Sighetul Marmaţiei.
    La sfârşitul anului 1989, ICPCOC Baza Palas avea în administrare suprafaţa de teren de  1 563 ha, din care 1 422 ha arabil şi un efectiv de ovine şi caprine de  12 000 capete.
    După anul 1990, institutul a pierdut jumătate din baza materială ca urmare a înfiinţării Societăţii Comercilae Ovis Palas SA prin Hotărârea Guvernului nr.273/1991.
    Prin aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991 şi a protocolului de departajare a patrimoniului încheiat cu SC Ovis Palas SA institutul a pierdut 858 ha teren, din care 800 ha arabil.

 

noutati
14 05 2007 Astazi am lansat noul nostru site. Dorim sa fie un spatiu virtual care sa reflecte realizarile si proiectele noastre.